Ștefan Lazarevici

În lumea de astăzi, Ștefan Lazarevici a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru un public larg. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările constante din societate, Ștefan Lazarevici a dobândit o relevanță fără precedent. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor până la influența asupra economiei globale, Ștefan Lazarevici s-a dovedit a fi un subiect de dezbatere și reflecție atât pentru experți, cât și pentru cetățeni. În acest articol, vom explora diferite aspecte și perspective legate de Ștefan Lazarevici, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.

Despot Ștefan Lazarevici
Despot
Date personale
Născut	1374 Krușevac
Decedat	1427 Glava
Înmormântat	Mănăstirea Koporin
Părinți	Lazăr al Serbiei Milița Hrebeljanovici
Frați și surori	Vuk Lazarevici Dragana of Serbia] Jelena Lazarević Balšić Hranić] Mara Lazarevic Brankovic] Teodora Lazarević] Olivera Lazarević]
Căsătorit cu	Helena Gattilusio]
Religie	Biserica Ortodoxă Sârbă
Ocupație	suveran​
Limbi vorbite	limba sârbă
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Casa de Lazarevici
Domnie
Domnie	Cneaz (1389–1402) Despot (1402–1427)
Predecesor	Lazăr al Serbiei
Succesor	Gheorghe Brankovici
Semnătură
Modifică date / text

Ștefan Lazarevici (în sârbă Stefan Lazarević, cu alfabetul chirilic: Стефан Лазаревић; n. 1374, Kruševac Fortress^⁠(d), Kruševac, Cnezatul Serbiei – d. 19 iulie 1427, Crkvine^⁠(d), Mladenovac, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia) a fost un despot sârb. A fost fiul și urmașul cneazului Lazăr (în sârbă Knez Lazar, cu alfabetul chirilic: Кнез Лазар), care a murit în Bătălia de la Kosovo Polje de la 1389 împotriva otomanilor și a prințesei Milica (Милица) din partea ramurii subordonate casei de Nemanjici (Немањић).

Moștenire

Ștefan Lazarevici a fost inclus pe locul 13 în lista și cartea din 1993 a celor mai proeminenți 100 de sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба). Cartea cu cele 100 de biografii a fost redactată de membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte și anume Sava Vuković, Pavle Ivić, Dragoslav Srejović, Dejan Medaković, Dragomir Vitorović, Zvonimir Kostić, Vasilije Krestić, Miroslav Pantić și Danica Petrović.

Note

1. ^ IdRef, accesat în 5 martie 2020 
2. ^ ^{a b c d e} https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
3. ^ National Library of Israel Names and Subjects Authority File, accesat în 1 iunie 2023 
4. ^ C.I., Christian (1994). Iugoslavia, sângeroasa destrămare. București: Editura Sylvi. p. 21. ISBN 973-9175-01-5. În crunta bătălie de la Kosovopolje, rămân pe câmpul de luptă atât Lazar cât și sultanul Murat I. 
5. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Arhivat din original la 24 decembrie 2019. Accesat în 24 decembrie 2019. 
6. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în 7 decembrie 2019. 
7. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în 7 decembrie 2019. 
8. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în 7 decembrie 2019.