În lumea de astăzi, Albina (ziar) este un subiect care a atras atenția unui public larg. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului său asupra societății sau a relevanței sale la nivel personal, Albina (ziar) a devenit un subiect de interes în diferite domenii. În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Albina (ziar), oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare și detaliată care va permite cititorilor să înțeleagă importanța și semnificația acestuia. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom examina diferite aspecte legate de Albina (ziar), oferind o perspectivă îmbogățitoare care va stimula reflecția și dezbaterea. De la origine până la impactul actual, Albina (ziar) trezește un interes care merită să fie abordat în profunzime, iar acest articol își propune să satisfacă această nevoie de cunoaștere și înțelegere.
Albina a fost un periodic românesc apărut din inițiativa lui Vicențiu Babeș și Andrei Mocioni, al cărui prim număr a apărut la 23 martie/8 aprilie (după alte surse Arhivat în , la Wayback Machine., la 15 aprilie) 1866 la Viena. Din 1869 până în 1877, Vincețiu Babeș a continuat tipărirea la Budapesta, cu toate că fusese interzis în Ungaria în 1869. Deviza sub care apărea ziarul era: „Daco-românia morală, culturală, una și indivizibilă”.
Ziarul s-a remarcat printr-o atitudine antidualistă pronunțată, fapt pentru care redactorii au fost trimiși de nenumărate ori în judecată. Principalul finanțator a fost familia Mocioni. O bună parte din fonduri se trăgeau din numărul destul de mare de abonamente.
Printre colaboratorii de la Albina s-au numărat Vasile Grigorovița (editor), George Popa, Ion Ciocan, Iulian Grozescu, Gruia Liuba.
Mihai Eminescu va debuta aici ca publicist. În 1870, în numerele din 7/19 și 9/21 ianuarie, Eminescu publică articolul O scriere critică, în care ia apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți.