Biserica Doamnei

În acest articol, vom explora subiectul Biserica Doamnei și vom aprofunda în importanța sa în diverse contexte. Biserica Doamnei a fost subiect de interes și dezbatere de-a lungul timpului, iar influența sa a fost văzută în diferite domenii, de la cultura populară la știință și politică. De-a lungul istoriei, Biserica Doamnei a jucat un rol semnificativ în societate, iar relevanța sa este evidentă și astăzi. Prin acest articol, vom analiza numeroasele fațete ale Biserica Doamnei, impactul său asupra vieților noastre și modul în care a evoluat de-a lungul anilor.

Biserica Doamnei
Poziționare
Coordonate44°26′04″N 26°05′56″E ({{PAGENAME}}) / 44.43444°N 26.09889°E
LocalitateBucurești Modificați la Wikidata
ȚaraRomânia  Modificați la Wikidata
AdresaStr. Doamnei 1 sector 3, Calea Victoriei 28 sector 3, municipiul București
Clasificare
Cod LMIB-II-m-A-18584

Biserica Doamnei, situată la intersecția Căii Victoriei cu bulevardul Regina Elisabeta, numită astfel deoarece a fost înălțată de doamna Maria, soția lui Șerban Cantacuzino (1678 - 1688), reprezintă un important monument de arhitectură (cod LMI B-II-m-A-18584) deoarece ilustrează caracteristicile etapei de trecere de la stilul folosit în epoca domnitorului Matei Basarab (1632 - 1654) la acea strălucită perioadă de înflorire a arhitecturii și a artelor decorative din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714).

Descriere

Ctitoria doamnei Maria Cantacuzino - terminată în anul 1683 - este o construcție cu plan dreptunghiular în care se pătrunde printr-un pridvor prevăzut cu opt coloane subțiri din piatră și acoperit cu două calote sferice. Ușa de la intrare, cu un arc în acoladă la partea superioară, este bogat ornamentată cu sculpturi prevestind abundența elementelor decorative ce aveau să caracterizeze epoca brâncovenească. Ferestrele, în schimb, au ramele înzestrate cu o decorație mai simplă, formată din baghete întretăiate, așa cum se poate vedea la ctitoriile moldovenești ale epocii.

Fațadele bisericii sunt împărțite în două registre de un brâu masiv, încadrat de două rânduri de cărămizi dispuse în dinți de ferăstrău.

În interior, edificiul păstrează pictura murală realizată în secolul al XVII-lea de zugravii Constantinos și Ioan. De remarcat, de asemenea, faptul că pronaosul este despărțit de naos prin trei arcade susținute de coloane robuste din piatră impodobite cu sculpturi.

Referințe

  • Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu - București Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București,1980

Legături externe

  1. ^ a b Monuments database,