Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara

Astăzi, vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara. Acest subiect este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante și relevante astăzi, deoarece Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara are un impact semnificativ în diferite domenii ale vieții noastre. De la influența sa asupra societății, culturii, politicii și economiei, până la importanța sa în viața personală și profesională, Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara joacă un rol crucial în modul în care înțelegem și ne confruntăm cu lumea din jurul nostru. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte și dimensiuni ale Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara, examinând impactul și relevanța acestuia în diverse contexte. Sperăm că această explorare ne va oferi o înțelegere mai profundă și mai completă a Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara, precum și o mai mare apreciere a importanței sale în viața noastră.

Biserica sârbească "Sf. Gheorghe"
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramSfântul Gheorghe
Tipbiserică
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateTimișoara, Timiș Modificați la Wikidata
Coordonate45°45′28″N 21°15′03″E ({{PAGENAME}}) / 45.7577°N 21.2509°E
Date despre construcție
PictorNikola Nescovic
Turle1
Materialecărămidă
Istoric
Data începerii1745
Data finalizării1755
Localizare
Biserica sârbească "Sf. Gheorghe" se află în România Timișoara
Biserica sârbească "Sf. Gheorghe"
Biserica sârbească "Sf. Gheorghe"
Monument istoric
AdresaPiața Traian, nr. 1
Edificare
Stare de conservarebună
Materialecărămidă
ProprietarBiserica Ortodoxă Sârbă
Clasificare
Inclus în situlcod LMI TM-II-s-B-06098

Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara este un monument istoric aflat în cartierul Fabric din Timișoara.

Este o biserică mononavă cu absidă poligonală, cu turn clopotniță deasupra unui pridvor deschis pe latura de vest. Pictura murală a fost realizată în mai multe etape. Pictura iconostasului a fost realizată în 1764 în manieră barocă, de către maestrul Nikola Nescovic.

Până în anul 1863 lăcașul a fost folosit în comun de ortodocșii sârbi și români.

Note

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Lăcașe de cult, CIMEC

Legături externe