Cioplea
În lumea de astăzi, Cioplea a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. De la impactul său asupra societății până la influența sa la nivel personal, Cioplea a stârnit dezbateri și cercetări nesfârșite care încearcă să-și înțeleagă adevăratul sens și sfera de aplicare. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Cioplea a căpătat o relevanță și mai mare, generând dezbateri și reflecții în diverse domenii precum politică, economie, cultură și mediu. În acest articol, vom explora diferitele aspecte și perspective legate de Cioplea, analizând importanța sa astăzi și proiecția sa viitoare.
| Cioplea | |
| — cartier din București — | |
 Biserica catolică din Cioplea | |
| Țară |  România |
|---|---|
| Municipiu |  București |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Cioplea a fost un sat și apoi cartier al Bucureștiului, capitala României.
În 1657 în zona satului s-a dat o bătălie între principele transilvănean Gheorghe Rákóczi al II-lea și rebelii munteni ce se răsculaseră împotriva domnului Țării Românești Constantin Șerban. Pe la 1813, în urma războiului ruso-turc, coloniști bulgari de confesiune catolică s-au stabilit în zona Bucureștiului, unii din ei construind Biserica romano-catolică din Cioplea și fondând comunitatea de la Cioplea.
La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Cioplea făcea parte din comuna Dudești-Cioplea din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, având 399 de locuitori. Moșia pe care s-a înființat satul era deținută de către T. Eftimiu. În sat exista un seminar teologic pe lângă Biserica romano-catolică din Cioplea.
În anii 1950 orașul București s-a extins și a înglobat satul, care a devenit cartier. Ulterior, în anii 1970–1980 cartierul a fost demolat, în locul său fiind construite blocuri, iar comunitatea bulgară s-a risipit.
Note
- ^ a b Lahovari, George Ioan (). „Cioplea”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 427.
- ^ „Cartierul bulgăresc – Biserica Cioplea de ieri și de azi”, Turismistoric.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ „Cartierul bulgaresc al Capitalei”, Evenimentul zilei, , accesat în