Consoană fricativă

În acest articol, vom explora subiectul Consoană fricativă în profunzime, analizând numeroasele sale fațete și relevanța sa astăzi. De la origine până la impactul său asupra societății, prin diferitele sale perspective și abordări, acest articol va aborda în mod cuprinzător tot ceea ce este legat de Consoană fricativă. Printr-o analiză detaliată și riguroasă, vom aprofunda acest subiect fascinant pentru a înțelege amploarea și importanța acestuia în diferite domenii, de la știință la cultură, oferind astfel o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare. Fără îndoială, Consoană fricativă este un subiect de mare relevanță care merită să fie explorat în profunzime și tocmai asta ne propunem să facem în rândurile următoare.

În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii. Strâmtarea fluxului de aer poate fi produsă de exemplu prin apropierea buzei inferioare de incisivii superiori ca în cazul consoanelor și sau prin apropierea unei părți a limbii de dinți sau de cerul gurii. Un caz special este cel al consoanelor glotale și , uneori numite pseudo-fricative, pentru care nu există de fapt nici o acțiune de constrângere a fluxului de aer.

Consoanele fricative se clasifică în consoane sibilante și nesibilante. Primele sunt articulate prin dirijarea forțată, cu ajutorul limbii, a curentului de aer spre marginea ascuțită a dinților și producerea unui sunet șuierător, ca în cazul consoanelor și . Dimpotrivă, consoanele nesibilante nu au acest caracter, ca de exemplu în cazul consoanelor și .

Exemple

  • Sibilante:
    • , ca în cuvântul românesc sosi /so'si/;
    • , ca în cuvântul românesc zeu /zew/;
    • , ca în cuvântul românesc așa /a'ʃa/;
    • , ca în cuvântul românesc joc /ʒok/.
  • Nesibilante:
    • , ca în cuvântul românesc fum /fum/;
    • , ca în cuvântul românesc avem /a'vem/;
    • , ca în cuvântul englezesc thin /θɪn/ (subțire);
    • , ca în cuvântul englezesc this /ðɪs/ (acesta).
  • Pseudo-fricative:
    • , ca în cuvântul românesc har /har/;
    • , ca în cuvântul neerlandez haat /ɦaːt/ (ură).


  Consoane     Vezi și AFI, vocale. Modificare   
Mod de
articulare
Loc de articulare
Bi-
labiale
Labio-
dentale
Dentale Alveo-
lare
Post-
alveo-
lare
Alveolo-
palatale
Retro-
flexe
Palatale Velare Uvulare Farin-
gale
Epi-
glotale
Glotale
Flux pulmonar
Oclusive p b t d ʈ ɖ c ɟ k ɡ q ɢ ʡ - ʔ -
Africate p͡ɸ b͡β t̪͡θ d̪͡ð t͡s d͡z t͡ʃ d͡ʒ t͡ɕ d͡ʑ ʈ͡ʂ ɖ͡ʐ c͡ç ɟ͡ʝ k͡x ɡ͡ɣ q͡χ ɢ͡ʁ ʡ͡ʜ - ʔ͡h -
Fricative ɸ β f v θ ð s z ʃ ʒ ɕ ʑ ʂ ʐ ç ʝ x ɣ χ ʁ ħ ʕ ʜ ʢ h ɦ
Sonante ʋ ɹ ɻ j ɰ - -
Vibrante ʙ r - - ʀ - -
Bătute ɾ ɽ - - - -
Africate laterale - - - - t͡ɬ d͡ɮ - - - - - -
Fricative laterale - - - - ɬ ɮ - - - - - -
Sonante laterale - - - - l ɭ ʎ ʟ - - - - - -
Bătute laterale - - - - ɺ - - - - - -
Nazale m ɱ n ɳ ɲ ŋ ɴ - - - - - -
Flux glotal (explozive și implozive)
Oclusive explozive ʈʼ - -
Fricative explozive ɸʼ ʃʼ ɕʼ ʂʼ çʼ χʼ - -
Implozive ɓ ɗ ʄ ɠ ʛ - -
Flux velar (clicuri)
Clicuri centrale ʘ ǀ ǃ ǂ - - - - - - - - - -
Clicuri laterale - - - - - ǁ - - - - - - - - - -
Articulații multiple
Fricativă postalveolovelară: ɧ   Sonantă labiovelară: w   Fricativă labiovelară: ʍ   Sonantă labiopalatală: ɥ
Legendă:
Celulele gri corespund unor articulări considerate imposibile.
Celulele galbene corespund consoanelor din limba română.
Celulele crem indică alofone ale unor consoane din limba română.
În perechile de consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta este sonoră.