Dinastia Almoravid
În acest articol vom explora impactul Dinastia Almoravid în diferite contexte și situații. Dinastia Almoravid este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant în ultimii ani, iar influența sa variază de la nivel personal la cel profesional. Pe parcursul acestei analize, vom examina numeroasele fațete ale Dinastia Almoravid și modul în care acestea ne-au modelat înțelegerea și experiența în diferite aspecte ale vieții. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale în tehnologie, prin relevanța sa în artă și cultură, Dinastia Almoravid a devenit un subiect transversal care merită să fie examinat cu atenție. Prin acest articol, ne propunem să oferim o viziune completă și obiectivă asupra Dinastia Almoravid și a importanței sale în lumea contemporană.
| Emiratul Almoravid | ||||
| Dinastia Almoravidă | ||||
| ⵉⵎⵔⴰⴱⴹⵏ / Imrabḍen | ||||
| ||||
| ||||
 Dinastia la apogeu, 1120. | ||||
| Capitală | Marrakesh | |||
|---|---|---|---|---|
| Limbă | berberă, arabă | |||
| Religie | Islam | |||
| Guvernare | ||||
| Formă de guvernare | Monarhie | |||
| Emir | ||||
| - 1040 – 1059 | Abdallah ibn Yasin | |||
| - 1146 – 1147 | Ishaq ibn Ali | |||
| Istorie | ||||
| bătălia de la Sargrajas | ||||
| Economie | ||||
| Monedă | Dînar | |||
Modifică date / text  | ||||
Dinastia Almoravidă (în berberă ⵉⵎⵔⴰⴱⴹⵏ, Imrabḍen, în arabă المرابطون, Al-Murābiṭūn) a fost o dinastie musulmană berberă centrată în Marocul de azi. Înființată în secolul al XI-lea, Dinastia și-a întins controlul peste Magrebul de Vest și Al-Andalus (Iberia arabă). Fondată de Abdallah ibn Yasin, capitala almoraviă a fost situată la Marrakesh (fondată în 1062).
Almoravizii au fost cruciali în prevenierea (temporară) căderii Al-Andalusului, înfrângând forțele creștine la Sagrajas în 1086. Acest lucru le-a permis să controleze un imperiu care se întindea pe o lungime de 3.000 de kilometri de la nord la sud. Cu toate acestea, dinastia a existat o perioadă scurtă. Almoravizii au pierdut din puterea lor, atunci când nu au reușit să oprească rebeliunea Masmuda inițiată de Ibn Tumart. Drept urmare, ultimul conducător almoravid, Ishaq ibn Ali, a fost ucis la Marrakech în aprilie 1147 sub loviturile califatului Almohad, care i-a înlocuit ca o dinastie dominantă atât în Maroc, cât și în Al-Andalus.
Bibliografie
- Mones, H. (1988), "The conquest of North Africa and Berber resistance", in M. Elfasi, ed., General History of Africa, Africa from the Seventh to the Eleventh Century, UNESCO. 1992 edition, Ch. 9, p. 224-46.
- Moraes Farias, P. F. de (1967), "The Almoravids: Some Questions Concerning the Character of the Movement", Bulletin de l’IFAN, series B, 29:3-4, pp. 794–878.
- Article incorporates text from a publication now in the public domain: Chisholm, Hugh, ed. (1911). "Almoravides" . Encyclopædia Britannica. 1 (11th ed.). Cambridge University Press. pp. 717–718.
