Emil Adorján
În zilele noastre, Emil Adorján a devenit un subiect extrem de relevant în societatea modernă. Impactul său acoperă mai multe domenii, de la politică la tehnologie, inclusiv cultură și economie. Din ce în ce mai mulți oameni sunt influențați de Emil Adorján și influența sa continuă să se extindă într-un ritm amețitor. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Emil Adorján și impactul acestuia asupra vieții noastre de zi cu zi. De la origini până la evoluția sa actuală, inclusiv posibilele sale repercusiuni în viitor, vom aborda în mod cuprinzător importanța înțelegerii și analizei Emil Adorján în contextul actual.
| Emil Adorján | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Oradea, Austro-Ungaria |
| Decedat | 1944 (70 de ani) Mauthausen(d), Austria Superioară, Austria |
| Frați și surori | Adorján Ármin |
| Copii | Pál Adorján Péter Adorján |
| Cetățenie |  România Ungaria |
| Ocupație | jurnalist scriitor jurist |
| Limbi vorbite | limba română limba maghiară |
Modifică date / text  | |
Emil Adorján, până în 1890 Auspitz, cunoscut și sub pseudonimul literar Leander, (n. , Oradea, Austro-Ungaria – d. 1944, Mauthausen(d), Austria Superioară, Austria) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, promotor al stenografiei, maghiar de etnie evreiască, prieten apropiat al poetului Endre Ady.
Biografie
Și-a schimbat numele de familie din Auspitz în Adorján în 1890. A absolvit studii universitare la Budapesta și Berlin. Încă din anii studenției (1890-1893) a redactat ziarul Gyorsírók Lapját din Budapesta. În 1896 s-a întors la Oradea, unde a lucrat până în 1911. Între anii 1915 și 1916 a fost vicepreședinte al Baroului Oradea, iar între 1916 și 1919 a fost președintele Asociației Avocaților din Oradea.
După 1919 s-a retras din viața publică. În 1944 a fost deportat în lagărul de concentrare de la Mauthausen, de unde nu s-a mai întors.
Opere literare
- Tizenöt gyorsírási óra (Oradea, 1891)
- Gyorsírási olvasókönyv a Stolze-Fenyvessy rendszer szerint (Oradea, 1893)
- Olivia bosszúja (roman umoristic, Oradea, 1898)
- Komoly pillanatok (Budapesta, 1899)
- Osztrák jog (Budapesta, 1900)
Studii literare
- „Mauriciu Jókai”, în Adevărul Literar, 15 februarie 1925.
Note
- ^ A Belügyminisztérium 1890. évi 54305. sz. rendelete. Névváltoztatási kimutatások 1890. év 1. oldal 4. sor.
- ^ Pál Gulyás: Magyar Írói Álnévlexikon, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1978 (515 pp.)
Bibliografie
- Új magyar irodalmi lexikon („Nou dicționar maghiar pentru literatură”), vol. I, editura Akadémiai Kiadó (Editura Academică), Budapesta, 1994, p. 13. ISBN: 9630568055
- Magyar irodalmi lexikon I. (A–K). Főszerk. Benedek Marcell. Budapest: Akadémiai. 1963. 9. o.
- Új magyar életrajzi lexikon I. (A–Cs). Főszerk. Markó László. Budapest: Magyar Könyvklub. 2001. 50–51. o. ISBN: 963-547-414-8
Lectură suplimentară
- Erdélyi lexikon. Szerk. Osváth Kálmán. Oradea-Nagyvárad, Szabadsajtó Könyv- és Lapkiadó Rt., 1928.
- Gulyás Pál: Magyar írók élete és munkái. Budapesta, Magyar Könyvtárosok és Levéltárosok Egyesülete, 1939-2002. 7. kötettől sajtó alá rend. Viczián János
- Gutenberg nagy lexikon. Minden ismeretek tára. Budapesta, Nagy Lexikon Kiadóhivatal, 1931-1932.
- Horák Magda: A magyar értelmiség veszteségei az 1940-es években. , Szerző, .
- Humorlexikon. Szerk. Kaposy Miklós. Budapesta, Tarsoly Kiadó, 2001.
- Magyar életrajzi lexikon I-II. Főszerk. Kenyeres Ágnes. Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1967-1969.
- Magyar zsidó lexikon. Szerk. Ujvári Péter. Budapesta, Zsidó Lexikon, 1929.
- Révai Új Lexikona. Főszerk. Kollega Tarsoly István. Szekszárd, Babits, 1996-.
- Új magyar irodalmi lexikon. Főszerk. Péter László. Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1994.
Legături externe
| Acest articol biografic despre un scriitor maghiar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |