Ion G. Sbiera
Acest articol va aborda subiectul Ion G. Sbiera, care a stârnit un mare interes în diferite zone ale societății. De ani de zile, Ion G. Sbiera a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări, ceea ce a permis o mai bună cunoaștere a importanței și relevanței sale în diverse contexte. La fel, Ion G. Sbiera a generat dezbateri și controverse datorită implicațiilor sale în viața de zi cu zi a oamenilor. Prin acest articol, ne propunem să oferim o analiză exhaustivă a Ion G. Sbiera, luând în considerare multiplele sale fațete și impactul său asupra societății actuale.
| Ion G. Sbiera | |||
 Portret din Enciclopedia României | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 1 noiembrie 1836 Horodnic de Jos, Suceava | ||
| Decedat | 22 octombrie 1916 Cernăuți | ||
| Copii | Radu Sbiera  | ||
| Cetățenie |  Austro-Ungaria | ||
| Ocupație | folclorist și istoric literar | ||
| Limbi vorbite | limba română limba germană | ||
| Activitate | |||
| Patronaj | Universitatea din Cernăuți | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Ion G. Sbiera (n. 1 noiembrie 1836, Horodnic de Jos, Suceava – d. 22 octombrie 1916, Cernăuți) a fost un folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost profesor de limba și literatura română la Cernăuți, una dintre personalitățile proeminente ale culturii românești din Bucovina.
Opera
- Despre însemnătatea refrenului „O lere Doamne”, din colindele române, despre timpul ivirii și însemnătatea lor (1865)
- Grigore Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui (biografie, 1884)
- Codicele Voronețean (1885)
- Povești și poezii poporale românești (1886)
- Colinde, cântece de stea și urări la nunți (1888)
- Aron Pumnul. Voci asupra vieței și însemnătății lui (biografie, 1889)
- Mișcări literare la românii din Bucovina (1890)
- Mișcări culturale și literale la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714 (1897)
- O pagină din istoria Bucovinei din 1848-1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzaki (1899)
- Familia Sbiera după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului (autobiografie, 1899)
- Contribuiri pentru o istorie soțială, cetățenească, religioasă, bisericească și cultural-literară a românilor de la originea lor încoace până la iulie 1504 (1906)
- Basme
- Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana
- Pepelea
- Petrea Făat-Frumos și Zânele
- Fata Cidei,Vântul, Brumă și Gerul
- Voinicul Florilor
- Suncă-Murgă
- Mintă Creață, Busuioc și Suncă-Murgă
- Petrea Pipernicul, Voinicul Florilor și Ciuda Lumii
- Împăratul împetrit
- Ion Săracul
- Iapa cea de trei zile de lungă
- Moartea ca cumătră
- Dealul Roșu
- Fata pe care n-o întrecea nime în vorbă
- Omul cu trei minți
- Omul cu trei talanți
- Hargatul năzdrăvan
- Tâlhariul cel vestit
- Tâlhariul și Frântul
- Cei trei tâlhari
- Fata popii și căpitanul fără nas
- Țiganul cu dor de a fi sfânt
- Baba mireasă
- Babele și moșnegii scăpați de omor
Bibliografie
- Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999 ISBN 973-27-06967
- Alin Niculică, Ion G. Sbiera. Viața și opera, Suceava, 2005, ISBN 973-0-04293-4.
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S
- Cotidianul Crai Nou. O mare personalitate a culturii românești din Bucovina – Ion G. Sbiera, de Alis Niculică
