În acest articol, vom explora subiectul Johan Gadolin în profunzime, analizând originile, dezvoltarea și relevanța sa astăzi. De la primele sale apariții până la impactul său asupra societății contemporane, Johan Gadolin a fost un subiect de mare interes și dezbatere în diferite domenii. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom examina influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și relația sa cu alte subiecte relevante. Pentru a oferi o viziune cuprinzătoare, ne vom scufunda în diferitele perspective și opinii care există în jurul Johan Gadolin, cu scopul de a oferi o înțelegere mai largă și îmbogățitoare.
Johan Gadolin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Turku, Suedia |
Decedat | (92 de ani) Mynämäki, Marele Principat al Finlandei, Imperiul Rus |
Părinți | Jakob Gadolin |
Copii | Jakob Algot Gadolin Nils Anders Gadolin |
Cetățenie | Suedia |
Ocupație | chimist fizician mineralog geolog cadru didactic universitar |
Limbi vorbite | limba latină limba suedeză limba finlandeză limba rusă limba germană limba engleză limba franceză |
Activitate | |
Domiciliu | Finlanda |
Alma mater | Universitatea Uppsala |
Organizație | Turun akatemia |
Premii | Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni orden Sveatoi Annî 2-i stepeni |
Modifică date / text |
Johan Gadolin (n. 5 iunie 1760, Åbo – d. 15 august 1852, Virmo) a fost un chimist, fizician, mineralog și profesor universitar finlandez. În 1794, savantul a descoperit primul element chimic din grupul metalelor de pământuri rare, ytriul, pe care l-a extras din mineralul Ytterbit (în prezent denumit în onoarea lui Gadolinit) și a fost unul dintre primii susținători ai teoriei arderii a lui Antoine Lavoisier în Scandinavia. În memoria membrului Academiei Leopoldine a fost denumit asteroidul 2638 Gadolin.
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)