Jonas Lie
În lumea de astăzi, Jonas Lie a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Atât la nivel personal, cât și profesional, Jonas Lie a stârnit numeroase dezbateri și discuții despre implicațiile și consecințele sale. De la origini și până în prezent, Jonas Lie a avut un impact semnificativ asupra modului în care percepem lumea din jurul nostru. De-a lungul anilor, Jonas Lie a evoluat și s-a adaptat la schimbările și provocările mediului, demonstrându-și capacitatea de a rămâne relevant și actual într-o lume în continuă transformare. În acest articol, vom explora în detaliu multiplele aspecte și dimensiuni ale Jonas Lie, analizând influența acestuia în diferite domenii ale vieții și rolul său în modelarea prezentului și viitorului.
 | Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
| Jonas Lie | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Haugsund, Buskerud, Norvegia |
| Decedat | (74 de ani) Sandvika(d), Akershus, Norvegia |
| Înmormântat | Fredriksvern kirke |
| Părinți | Mons Lie |
| Căsătorit cu | Thomasine Lie (–) |
| Copii | Erik Lie Mons Lie Michael Strøm Lie Asta Lie Isaachsen |
| Cetățenie |  Norvegia |
| Ocupație | autor jurnalist avocat |
| Limbi vorbite | limba norvegiană |
| Studii | Q110874390 |
| Limbi | limba norvegiană |
| Note | |
| Premii | Ordinul Sfântul Olaf în grad de mare cruce |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Jonas Lauritz Idemil Lie (n. , Haugsund, Buskerud, Norvegia – d. , Sandvika(d), Akershus, Norvegia) a fost un scriitor norvegian, considerat a fi unul dintre cei 4 mari scriitori norvegieni din secolul al XIX-lea, alături de Bjørnstjerne Bjørnson, Henrik Ibsen și Alexander Kielland. A scris o proză de atmosferă romantică, consacrată peisajului natal, cultivării fantasticului și mitului autohton.
Bibliografie
- Digte (1866)
- Den Fremsynte (1870)
- Tremasteren Fremtiden (1872)
- Fortællinger og Skildringer (1872)
- Lodsen og hans Hustru (1874)
- Faustina Strozzi (1875)
- Thomas Ross (1878)
- Adam Schrader (1879)
- Rutland 1880)
- Grabows Kat (1880)
- Gaa paa! (1882)
- Livsslaven (1883)
- Familjen paa Gilje (1883)
- En Malstrøm (1884)
- Otte Fortællinger (1885)
- Kommandørens Døtre (1886)
- Et Samliv (1887)
- Maisa Jons (1888)
- Digte (1889)
- Onde Magter (1890)
- Trold I-II (1891-92)
- Niobe (1893)
- Lystige Koner (1894)
- Naar Sol gaar ned (1895)
- Dyre Rein (1896)
- Lindelin (1897)
- Wulffie & Co (1897)
- Faste Forland (1899)
- Naar Jerntæppet falder (1901)
- Ulfvungerne (1903)
- Østenfor Sol, vestenfor Maane og bagom Babylons Taarn! (1905)
- Eventyr (1908)
- Jonas Lie og hans samtidige (1915)
Note
- ^ a b Jonas Lie, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Jonas Lie, SNAC, accesat în
- ^ a b https://snl.no/Jonas_Lie Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Jonas Lie, Nationalencyklopedin, accesat în
- ^ a b https://nbl.snl.no/Jonas_Lie_-_1 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Store norske leksikon
- ^ a b c Norsk biografisk leksikon
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
| Acest articol biografic despre un norvegian este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
