În lumea de astăzi, Mihail Pavel a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni și organizații. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra vieții de zi cu zi, Mihail Pavel a captat atenția experților și a curioșilor deopotrivă. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale lui Mihail Pavel, de la origini până la evoluția sa astăzi, analizând influența sa în diverse domenii și reflectând asupra importanței sale pentru viitor. Mihail Pavel este un subiect fascinant care ne invită să reflectăm și să ne punem la îndoială percepțiile și suntem încântați să aprofundăm în studiul său în paginile care urmează.
Mihail Pavel | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Recea, România |
Decedat | (74 de ani) Slatina, Transcarpatia, Ucraina |
Cetățenie | Imperiul Austriac Austro-Ungaria |
Religie | Biserica Română Unită cu Roma |
Ocupație | diacon preot catolic diacon catolic Episcop greco-catolic român |
Limbi vorbite | limba română |
Funcția episcopală | |
Modifică date / text |
Mihail Pavel (n. 6 septembrie 1827, Recea, Maramureș – d. 1 iunie 1902, Slatina, Maramureș, azi în Ucraina) a fost un episcop român unit (greco-catolic) al Episcopiei de Gherla între 1873-1879 și al Episcopiei de Oradea Mare între 1879-1902.
Mihail Pavel s-a născut la Recea, Maramureș. Tatăl său, Constantin, a fost învățător și cântăreț bisericesc. Și-a efectuat studiile la Baia Mare, Satu Mare și Cașovia, azi Košice, apoi la Colegiul „Sfânta Barbara” de la Viena.
După studiile de la Viena, revenit acasă, a fost numit preot la Apșa de Jos, iar apoi protopop și vicar al Maramureșului, având reședința la Slatina, peste Tisa, în actuala Ucraina. În această calitate a desfășurat o activitate bogată de îndrumare a învățământului maramureșan.
În anul 1872 a fost numit episcop al Eparhiei de Gherla. Papa Pius al IX-lea l-a confirmat în această calitate la 23 decembrie din același an. La 29 ianuarie 1873 a avut loc hirotonirea episcopului Mihail Pavel, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, prin arhiepiscopul-mitropolit Ioan Vancea. Instalarea episcopului Mihail Pavel la Gherla a avut loc la 23 februarie 1873. În cadrul eparhiei de Gherla s-a ocupat de dezvoltarea învățământului, a construit școli și biserici. De asemenea el este cel care a ctitorit biserica greco-catolică din Slatina. La Sighet a ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului și a pus bazele „Preparandiei” din oraș.
După decesul episcopului Ioan Olteanu, survenit la 29 noiembrie 1877, la 8 iunie 1879, Mihail Pavel a fost mutat episcop la Eparhia de Oradea Mare, unde a desfășurat o activitate bogată, în diferite ramuri ale domeniului bisericesc. Astfel, în anul 1887, a întemeiat „Internatul Pavelian” din Beiuș, în care intrau circa 400 de elevi, aproape toți având întreținere gratuită. Tot pentru acești elevi a construit o sală de gimnastică. În 1896 a întemeiat Școala civilă de fete din Beiuș, cu rang de liceu. 120 de fete sărace au primit burse la acest liceu.
Mihail Pavel a fost unul dintre marii mecena ai românilor. A donat circa 4 milioane de florini de aur pentru susținerea instituțiilor cultural-politice românești.
A murit de inimă, la 1 iunie 1902, la băile sărate de la Slatina și a fost înmormântat în biserica pe care o ctitorise în acest oraș.