Pașalâc
În acest articol vom explora toate aspectele legate de Pașalâc, de la originea sa până la impactul său asupra societății actuale. Vom analiza modul în care Pașalâc a influențat diferite domenii, de la cultură la economie, inclusiv politică și tehnologie. În plus, vom examina rolul lui Pașalâc în viața de zi cu zi a oamenilor și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. Prin această analiză cuprinzătoare, ne propunem să oferim o vedere completă și aprofundată a Pașalâc, cu scopul de a oferi o înțelegere cuprinzătoare a importanței și relevanței sale astăzi.
Pașalâk (în turcă pașalık) este numele uneia dintre Subdiviziunilor Imperiului Otoman.
Termenul derivă din pașa, denotând calitatea, funcția sau jurisdicția unui pașă sau teritoriul administrat de acesta.
În sursele europene, termenul „pașalâc” se referă în general la eyalet.
Guvern
A fost aplicat sistemul timar, cum ar fi Abisinia, Alger, Egipt, Bagdad, Basra și Lahsa, care erau mai autonome decât celelalte. În loc să strângă veniturile provinciale prin intermediul spahiu, beglerbegi a transferat sume anuale fixe la Istanbul, cunoscută sub numele de salyane.
Până în 1500, cele patru eialete centrale ale Imperiului, Rumelia, Anatolia, Rum și Karaman, erau sub stăpânire directă. Țara Românească, Moldova și Hanatul Crimeii, teritorii pe care Mehmed al II-lea le-a adus sub suzeranitatea sa, au rămas în controlul dinastiilor autohtone tributare Sultanului. La fel și Regatul Ungariei a procedat după Bătălia de la Mohács (1526).
Hartă
Vezi și
Note
- ^ Forbes, A. Gruar, The empires and cities of Asia (1873) , p. 188
- ^ Selcuk Aksin Somel (). The A to Z of the Ottoman Empire. Scarecrow Press. p. 88. ISBN 978-1-4617-3176-4. Accesat în .
- ^ Imber, Colin (). „The Ottoman Empire, 1300-1650: The Structure of Power” (PDF). pp. 177–200. Arhivat din original (PDF) la .