Palatul Urania din Cluj-Napoca
În lumea de astăzi, Palatul Urania din Cluj-Napoca a devenit un subiect relevant și de interes general pentru oamenii de pretutindeni. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Palatul Urania din Cluj-Napoca a luat un rol de lider în viața noastră, influențând totul, de la modul nostru de lucru până la relațiile noastre personale. Acest articol explorează în detaliu impactul și importanța Palatul Urania din Cluj-Napoca în societatea modernă, oferind o analiză detaliată a implicațiilor sale asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre. Fie că este Palatul Urania din Cluj-Napoca ca personaj public, un eveniment istoric sau un fenomen social, relevanța sa transcende granițele și merită să fie examinată din perspective diferite.
| Palatul Urania | |
 Palatul Urania din Cluj-Napoca | |
| Clădire | |
|---|---|
| Stil arhitectural | Secesiunea vieneză |
| Loc | Cluj-Napoca |
| Oraș | Cluj-Napoca  Cluj-Napoca |
| Țară | România |
| Adresă | Str. Horea 4-6, municipiul Cluj-Napoca |
| Coordonate | 46°46′30″N 23°35′15″E / 46.774999°N 23.587534°E |
| Terminată | 1910 |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | Géza Kappeter |
Modifică date / text  | |
Palatul Urania din Cluj-Napoca (str. Horea nr. 4), construit la 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter, este una dintre clădirile reprezentative pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca, avându-l ca prim proprietar pe Udvari András (clădirea va fi achiziționată în data de 10 decembrie 1910), producător de trăsuri și om pasionat de cinematografie. Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din Viena.
Istoric
În anul 1964 cinematograful din incinta clădirii a fost redenumit în 23 August, pe atunci ziua națională a României. După 1989 a primit numele de Favorit, de asemenea fără legătură cu Urania. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Referințe
- Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
- Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București.
Bibliografie
- Varga Attila; Rus Gabriela - Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1967-1918), Editura Argonaut, Vol.1, 2017.
Vezi și
Legături externe
- Palatele Secessionului clujean, 23 mai 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
 | Acest articol legat de orașul Cluj-Napoca este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
- ^ a b Monuments database,
- ^ Varga Attila; Rus Gabriela (). Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Vol. 1. Argonaut. p. 115.