Popa Șapcă
Subiectul Popa Șapcă este unul care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Fie datorită relevanței sale istorice, fie a impactului său asupra societății actuale, Popa Șapcă a fost subiect de discuții și dezbateri într-o gamă largă de contexte. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Popa Șapcă și influența sa în diverse domenii, de la politică la cultura populară. Prin analize detaliate și perspicace, căutăm să aruncăm lumină asupra acestui subiect larg și semnificativ, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o înțelegere mai profundă și mai largă a Popa Șapcă.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Popa Șapcă | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1795 Celei, Țara Românească |
| Decedat | 3 iulie 1876 81 de ani Mănăstirea Brâncoveni, Principatele Unite |
| Religie | creștinism ortodox  |
| Ocupație | preot |
| Activitate | |
| Cunoscut pentru | organizator al Marii adunări populare de la Islaz |
Modifică date / text  | |
Popa Șapcă (n. 1795, Corabia, Țara Românească – d. , Mănăstirea Brâncoveni, Olt, România) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia.
Biografie
S-a născut în satul Celei (azi cartier al orașului Corabia, Olt).
Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din 1864 devine, la recomandarea lui Dimitrie Bolintineanu, chiar stareț al mănăstirii Cozia.
I se dusese vestea de mucalit și mare gurmand, se spune ca mânca câte un curcan la masă.
Moștenire
Mai multe străzi din orașele și comunele României îi poartă numele (Aiud, Bacău, Barlad, Balș, Botoșani, Brașov, București, Calafat, Câmpina, Craiova, Drăgășani, Focșani, Găești, Hunedoara, Pitești, Piatra Neamț, Sibiu, Slatina, Timișoara, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Vălenii de Munte și Vitomirești). De asemenea, Penitenciarul „Popa Șapcă” din Timișoara îi poartă numele, precum și cartierul Popa Șapcă din Pitești.
Note
- ^ Popa Șapcă, ultimul mare haiduc și pandur român gazetanoua.ro. Accesat la 16.11.2016
- ^ I. Heliade Rădulescu, Mémoires sur l'histoire de la régénération roumaine, ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie, par J. Héliade Radulesco, Paris, 1851, p. 28
- ^ In Revolutia din Timisoara au murit 112 persoane, 392 au fost ranite, iar peste 850 au fost arestate | Timisoara, 17 decembrie 2012, Ziare.com, accesat la 15 iulie 2013
- ^ Incendiu într-un bloc din cartierul Popa Șapcă. Trei persoane au fost evacuate din locuință, 19 octombrie 2011, Adevărul, accesat la 15 iulie 2013
Lectură suplimentară
- Gherasim Cristea-Piteșteanul, Un pașoptist de seamă: Popa Radu Șapcă, Editura PRO (Colectia Pro istoria), 1998
Legături externe
- Cine a fost Popa Sapca? Arhivat în , la Wayback Machine., 4 martie 2012, Gabriela Stegarescu, Timisoara Express
| Control de autoritate |
|  |
|---|