Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU
În lumea de astăzi, Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU a devenit un subiect relevant și indispensabil în societatea contemporană. Influența sa acoperă diferite domenii, de la politică și economie la cultură și tehnologie. În fiecare zi, Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU este subiect de dezbatere, analiză și reflecție din partea experților în domeniu, precum și a cetățenilor obișnuiți care doresc să înțeleagă impactul său asupra vieții lor. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU, de la origini până la repercusiunile sale actuale, cu scopul de a arunca lumină asupra acestui fenomen și a importanței sale astăzi.
 Rezoluția 478 a
Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite | |
|---|---|
| Dată: | 20 august 1980 |
| Întrunirea nr.: | 2,245 |
| Cod: | S/RES/478 (Document) |
| Sumar votare: | 14 voturi pentru 0 voturi împotrivă 1 abțineri |
| Subiect: | Teritoriile ocupate de Israel |
| Rezultat: | Adoptată |
| Componența Consiliului de Securitate în 1980: | |
| Membri permanenți: | |
| Membri aleși: | |
 BAN  RDG  JAM  MEX  NIG
| |
 NOR .svg){kind=small} PHI  PRT  TUN  ZAM
| |
.svg)
| |
| Orientul Mijlociu | |
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptată pe 20 august 1980, este una din cele șapte rezoluții ale CSONU care condamna încercarea Israelului de a anexa estul orașului Ierusalim. Îndeosebi, rezoluția 478 a CSONU atrage atenția Israelului că nu a nerespectat rezoluția 476 a CSONU și a condamnat Legea Ierusalim a Israelului din 1980 care declara Ierusalimul capitala „eternă și indivizibilă” a Israelului, ca fiind o încălcare a legii internaționale. Rezoluția specifica că legea nu va fi recunoscută de Consiliu iar state membre erau sfătuite să accepte decizia Consiliului. De asemenea, rezoluția cerea statelor membre să își retragă delegațiile diplomatice din oraș.
Rezoluția a fost adoptată cu 14 voturi pentru, zero împotrivă și o abținere din partea Statelor Unite.
Israelul a respins rezoluția și a declarat că „nu va subestima statutul Ierusalimului în calitate de capitală a unui Israel suveran și ca oraș indivizibil care nu va mai fi niciodată destrămat”.
Secretarul de Stat al Statelor Unite, Edmund Muskie a declarat că „problema legată de Ierusalim trebuie discutată în contextul negocierilor pentru o pace comprehensivă, dreaptă și de durată în Orientul Mijlociu.”
Critici
Israelul a respins categoric rezoluția, Ministerul de Externe anunțând că „Nu va submina statutul Ierusalimului de capitală a Israelului suveran și a unicului oraș care nu va mai fi niciodată rupt în mai multe părți”.
În discursul său adresat Consiliului, Secretar de Stat al Statelor Unite de atunci, Edmund Muskie, a subliniat: „Problema Ierusalimului trebuie privită în contextul negocierilor pentru menținera păcii juste și durabilă în Orientul Mijlociu”.
Referințe
Note
- ^ „S/RES/476 (1980)” (în engleză). UNSC resolution. un.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Lapidoth (1994), p.352
- ^ „Israel's Envoy to the UN Says Resolution on Jerusalem Will Not Alter Reality That United Jerusalem Will Remain The Capital of Israel” (în engleză). JTA (Jewish News Archive). . Accesat în .
- ^ „Israel Says UN Resolution Will Not Affect Jerusalem's Status As Capital - Jewish Telegraphic Agency”, Jewish Telegraphic Agency, , accesat în
Bibliografie
- Lapidoth, Ruth; Hirsch, Moshe (). The Jerusalem Question and Its Resolution:Selected Documents (în engleză). Martinus Nijhoff Publishers. ISBN 0-7923-2893-0.