În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Romantism literar și tot ceea ce implică acesta. De la origine până la impactul asupra societății actuale, vom analiza toate fațetele acestui subiect fascinant. De-a lungul istoriei, Romantism literar a jucat un rol crucial în modelarea identității și culturii diferitelor societăți și este esențial să înțelegem influența sa în lumea modernă. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina Romantism literar din diferite perspective, inclusiv implicațiile sale politice, sociale, economice și culturale. În plus, vom analiza modul în care Romantism literar a evoluat de-a lungul timpului și modul în care a influențat modul în care trăim și gândim astăzi. Acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Romantism literar, având ca scop să arunce lumină asupra unui subiect care este relevant pentru toată lumea.
Romantismul literar și-a aflat expresia de-a lungul secolului al XIX-lea, manifestându-se în paralel cu romantismul artelor plastice și cu cel muzical. Migrația influențelor impuse de curent determină coexistența lui alături de alte curente, îndeosebi în a doua jumătate a secolului (de exemplu, parnasianismul).
Trăsături
- Introducerea unor noi categorii estetice: sublimul, grotescul, fantasticul, macabrul, feericul precum si a unor specii literare inedite precum drama romantica, meditația, poemul filozofic și nuvela istorică.
- Cultivă sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rațiunea și luciditatea
- Evadarea din realitate se face prin vis sau somn (mitul oniric), într-un cadru natural nocturn.
- Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor sau a momentelor anotimpurilor în pasteluri și prin reflecții asupra gravelor probleme ale universului în meditații.
- Acordă o importanță deosebită sentimentelor omenești, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative.
- Construirea eroilor excepționali, care acționează în împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericită a acestuia în lume; personajele romantice nu sunt dominate de rațiune ci de imaginație și de sentimente.
- Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului nemărginite, ca proiecție subiectivă a spiritului uman, concepție preluată de la filozofii idealiști.
- Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza, ocupă locul principal atât în structura poeziei, cât și în construirea personajelor, situațiilor, ideilor exprimate.
- Ironia romantică dobândește, adesea, accente satirice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit atât în specia literara cu nume sugestiv, satira, cât și în poeme filosofice.
- Puritate absolută în locul rigorii raționale a clasicismului.
- Asumarea poziției demiurgice (demonice) față de universul creat.
- Preferința pentru tehnici bazate pe armonia contrariilor care să pună în evidență antonimiile specifice unei existențe contradictorii.
- Lărgirea viziunii estetice prin inovație la nivelul speciilor literare al tematicii, motivelor si limbajelor artistice.
Romantismul românesc