Ruptura sino-sovietică
În lumea de astăzi, Ruptura sino-sovietică a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Fie datorită impactului său asupra politicii, economiei, culturii sau societății în general, Ruptura sino-sovietică a reușit să capteze atenția a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele dimensiuni ale Ruptura sino-sovietică, de la originea sa istorică până la implicațiile sale actuale, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.
| Ruptura sino-sovietică | |
| Nume chinezesc | |
|---|---|
| Chineză tradițională | 中蘇交惡 |
| Chineză simplificată | 中苏交恶 |
| Hanyu Pinyin | Zhōngsū jiāowù |
| Nume rusesc | |
| Rusă | Советско–китайский раскол |
| Romanizare | Sovetsko–kitaiski raskol |
| ISO | Sovetsko–kitajskij raskol |
Modifică text  | |
Ruptura sino-sovietică a fost agravarea progresivă a relațiilor dintre Republica Populară Chineză (RPC) și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) în timpul Războiului Rece (1945-1991). Din 1956, țările au avut (în secret) divergențe ideologice, și, începând din 1961, comuniștii chinezi în mod oficial au denunțat „Grupul revizionist trădător al conducerii sovietice”. În anii 1960, această divergență intelectuală a devenit critică, continuând până la sfârșitul anilor 1980 - și totuși ea a fost adusă în discuție și la desființarea URSS-ului în 1991. Divergența doctrinară a celor două partide s-a datorat mai mult interesului național chinez sau rus, ca și modului de interpretare a ideologiilor marxiste.
Vezi și
Referințe
- Ford, Harold P., "Calling the Sino-Soviet Split Arhivat în , la Wayback Machine.", Studies in Intelligence, Winter 1998-99.
- Chang, Jung, and Jon Halliday. Mao: The Unknown Story. New York: Alfred A. Knopf, 2005.
- Jian, Chen. Mao’s China & the Cold War. Chapel Hill, NC: The University of North Carolina Press, 2001.