Acest articol va aborda problema Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Oradea, care a câștigat o relevanță semnificativă în diferite zone ale societății. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Oradea a devenit un subiect de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg, datorită impactului și semnificației sale în diverse domenii de studiu și viața de zi cu zi. În ultimele decenii, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Oradea a făcut obiectul unor cercetări, dezbateri și reflecții care au permis o mai bună înțelegere și apreciere a importanței sale. În acest sens, acest articol își propune să ofere o viziune amplă și îmbogățitoare despre Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Oradea, abordând diferite perspective, abordări și opinii pe această temă.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Oradea a fost amplasată în 1994 în Piața Unirii din Oradea. A fost realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiță și Georgeta Caragiu și turnată din 8,5 tone de bronz.
Banii pentru statuie au fost strânși de Asociația Culturală „Mihai Viteazul” din Oradea, din contribuțiile militarilor și personalului civil din 13 unități militare aparținând Diviziei 11 mecanizata „Carei”, din cadrul Garnizoanei Oradea.
Prin hotărârea Consiliului Local Oradea nr. 1045 din 2018, s-a decis strămutarea statuii voievodului Mihai Viteazul din Piața Unirii în viitoarea Piață Emanoil Gojdu. Marți, 14 mai 2019, statuia a fost coborâtă de pe soclu spre a fi înlocuită cu Statuia Regelui Ferdinand I al României. Statuia lui Mihai Viteazu, scoasă din centrul orașului de primarul de atunci Ilie Bolojan, a fost dusă la depoul de tramvaie din Oradea unde statuia a fost scăpată din curele și s-au rupt picioarele calului și a crăpat corpul Voievodului.
În perioada 1924 – 1940, în Piața Unirii a existat un monument similar, statuia regală ecvestră, din bronz, realizată de sculptorul orădean Mihai Kara. Noua statuie a regelui Ferdinand a fost inaugurată la 23 mai 2019, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la vizita regelui la Oradea.
Conform unor opinii provenite de la autori neprecizați, expuse în anul 2010 de către ziaristul orădean Florin Cuc, valoarea artistică a sculpturii ar fi contestabilă, din mai multe motive:
Înainte de statuia regelui Ferdinand I, în actuala Piață a Unirii se afla statuia regelui maghiar Ladislau cel Sfânt, pe care Consiliul Orășenesc a decis, în ședința din 26 iunie 1923, să o predea Episcopiei Romano-Catolice, care urma s-o așeze în curtea reședinței episcopale.
În 1940, în urma trecerii unei părți a Transilvaniei la Ungaria, decisă prin Dictatul de la Viena, autoritățile maghiare au amplasat în Piața Unirii o statuie ecvestră a amiralului Miklós Horthy. După al Doilea Război Mondial, autoritățile române din perioada comunistă au demolat-o și înlocuit-o cu două tunuri. Acestea au fost și ele îndepărtate în 1994, pentru a face loc statuii lui Mihai Viteazul.