Importanța lui Târgșor a fost un subiect de dezbatere și interes pentru o lungă perioadă de timp. Târgșor a devenit un punct focal atât pentru experți, cât și pentru entuziaști, deoarece influența sa se întinde pe o gamă largă de domenii. De la impactul său asupra societății și până la relevanța sa în cultura populară, Târgșor s-a dovedit a fi un subiect demn de explorat. În acest articol, ne vom scufunda în diferitele fațete ale Târgșor, examinând importanța și influența sa în lumea modernă. De la origini până la rolul său în viitor, Târgșor continuă să joace un rol vital în viața noastră de zi cu zi.
Târgșor | |
Târgșor (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 44°53′21″N 25°55′36″E / 44.889125°N 25.926658333333°E | |
---|---|
Țară | România |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Târgșor a fost un oraș situat pe drumul care lega în evul mediu reședința principală a Țării Românești de orașele Gherghița, Buzău și Brăila; astăzi, acest oraș a dispărut, pe locul său aflându-se satul Târgșoru Vechi, lângă Ploiești. Locuitorii acestui centru urban au întreținut strânse legături comerciale cu cei din Brașov, unde sunt pomeniți în documente. Decăderea orașului a început în secolului al XVII-lea, odată cu ridicarea Ploieștilor. La sfârșitul secolului al XVI-lea, aici trăia un important negustor, Mihai din Târgșor, tatăl viitorului domn, Antonie Vodă din Popești. Vechea biserică domnească din oraș a fost transformată de Antonie Vodă în mănăstire (Mănăstirea Târgșor, cunoscută mai mult sub numele de Mănăstirea Turnu); din construcția ridicată la 1670, astăzi se mai văd doar ruinele, cărora li se mai adaugă alte două ruine de biserici.
Importanța rezervației arheologice de la Târgșor i-a determinat pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică”.