În lumea de astăzi, Tabula Traiana a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. De la apariția sa, Tabula Traiana a avut un impact profund asupra diferitelor aspecte ale societății, generând dezbateri, reflecții și schimbări semnificative. Acest articol încearcă să abordeze în mod cuprinzător și profund importanța Tabula Traiana, explorând diferitele sale aspecte și consecințe în diferite domenii. Printr-o analiză detaliată se intenționează să facă lumină asupra celor mai relevante aspecte legate de Tabula Traiana, pentru a genera o mai mare înțelegere și conștientizare cu privire la semnificația și semnificația sa astăzi.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Tabula Traiana | |
Podul lui Traian | |
44°39′25″N 22°18′36″E / 44.656960733°N 22.310056685°E | |
Locație | pe malul sarbesc al Dunării, în dreptul fostului așezămant al satului Ogradena |
---|---|
Lungime | 4 m |
Înălțime | 1,75 m |
Construcție | |
Material | Marmura |
Data deschiderii | 105 |
Utilizare | |
Prezență online |
Tabula Traiana este o placă memorială ridicată de împăratul Traian în cinstea victorie Imperiului Roman asupra regatului dac în urma celui de-Al Doilea Război Daco-Roman (105 - 106).
Nu departe de Statuia lui Decebal, pe malul sârbesc, la iesirea din Cazanele Mici, de aproape 2000 ani, se găsește placa memorială romană „Tabula Traiana”, având 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime. Tabula Traiana este un monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105 - 106 și finalizarea drumului militar roman al lui Traian.
Tabula Traiana consemneaza începutul drumului suspendat al lui Traian pe teritoriul Daciei (40 km). Se văd rămășițele drumului lui Traian care continua de-a lungul fluviului, calea începută de Împaratul Tiberiu. În anumite porțiuni unde nu și-au putut croi drum direct prin dislocarea stâncilor au fost săpate în piatră, deasupra apei, găuri pătrate la distanțe egale. În ele au fost fixate orizontal grinzi puternice peste care se așeza un pod de lemn. Găurile din stâncă în care erau fixate grinzile podului sunt vizibile si astăzi.
Zece tabule au fost dăltuite in defileu, doar Tabula Traiana se mai conservă, patru se pastrează în desene și stampe din sec.al xviii-lea și al xix-lea, restul fiind distruse. În 1856, atunci când apa nu avea același nivel cu cel de azi, se spune că se puteau vedea 4 tabule din cele 10. Pe malul românesc exista o copie a celei de pe malul sârbesc.
Tabula este fixată în piatra și pe ea sunt reprezentați doi delfini plutind și un vultur pe cer. De-a lungul timpului Tabula a avut de suferit de pe urma intemperiilor naturii și pentru a nu fi acoperită de ape, odată cu construirea barajului de la Porțile de Fier, a fost ridicată cu aproximativ 30 m.
Pe ea este inscripționată următoarele:
"IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F
NERVA TRAIANVS. AVG. GERM
PONTIF MAXIMUS TRIB POT IIII
PATER PATRIAE COS III
MONTIBVUS EXCISI(s) ANCO(ni)BVS
SVBLAT(i)S VIA(m)"
Textul în limba latină a fost tradus și interpretat de Otto Benndorf:
Coordonate: 44°39'28"N 22°18'42"E
Coordonate: 44° 39′ 17″ N, 22° 18′ 29″ E