Tunel de bază
În lumea de astăzi, Tunel de bază a avut un rol de lider în diferite domenii ale vieții. De la impactul său asupra societății până la influența sa asupra tehnologiei, Tunel de bază a devenit un subiect extrem de important de analizat și discutat. Pe măsură ce trece timpul, Tunel de bază continuă să fie un subiect relevant, care continuă să genereze dezbateri și reflecție în diferite domenii. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Tunel de bază, de la originea și evoluția sa până la impactul său asupra prezentului. În plus, vom examina importanța înțelegerii și analizării temeinice a rolului pe care Tunel de bază îl joacă astăzi și modul în care acest lucru poate afecta viitorul.
[imaginea prezintă o stație de evacuare din tunelul Gotthard, cel mai lung tunel de cale ferată din lume – 57 km (35 mi)]
Un tunel de bază este un tip de tunel, în special un tunel de cale ferată, care este construit pe la baza unui pas montan. Acest tip de tunel conectează în mod obișnuit două văi aflate la aceeași altitudine.
Când au fost inițial construite, liniile de cale ferată clasice prin teren muntos evitau pe cât posibil tunelurile, datorită limitărilor tehnologice și costurilor mari, folosindu-se în schimb pante lungi și abrupte și multe curbe, inclusiv spirale. Tunelurile, care erau străpunse cât mai spre vârful muntelui pentru a li se reduce lungimea, erau numite tuneluri de vârf, spre a fi deosebite de tunelurile de bază construite uneori prin același masiv muntos.
Tunelurile de bază pornesc de la o filozofie complet diferită, eliminând complet sau minimizând declivitățile și evitând curbele, rezultând în final tuneluri mai lungi pe un traseu, dar distanțe totale de călătorie mai scurte. În plus, ele permit viteze mai mari de trafic și costuri mai mici cu consumul de energie.
Conceptul de tunel de bază există din secolul al XIX-lea. Spre exemplu, tunelul de bază al liniei Hauenstein a fost străpuns în 1916. El a fost popularizat în Elveția în cursul dezbaterilor privind noile linii feroviare transalpine.
Exemple
Unele din cele mai cunoscute tuneluri de bază, după lungime și dată de deschidere:
- Tunelul de bază Gotthard (57,1 km, 2016), Elveția
- Tunelul de bază Mont d'Ambin (57 km, data de deschidere nu a fost stabilită încă), Franța și Italia
- Tunelul de bază Brenner (55 km, prevăzut pentru 2025), Austria și Italia
- Tunelul de bază Lötschberg (34,6 km, 2007), Elveția
- Tunelul de bază Semmering (27,3 km, prevăzut pentru 2025), Austria
- Tunelul de bază Pajares (24,7 km, data de deschidere nu a fost stabilită încă), Spania
- Tunelul de bază Zimmerberg (20 km, lucrările nu au început încă), Elveția
- Tunelul de bază Apenini (18,5 km, 1934), Italia
- Tunelul de bază Ceneri (15,4 km, prevăzut pentru 2020), Elveția
- Tunelul de bază Furka (15,4 km, 1982), Elveția
Au fost prevăzute și tuneluri de bază prin Munții San Gabriel ca parte a sistemului de cale ferată de mare viteză California High Speed Rail.
Note
- ^ „LZMK: tunel” (în croată). enciklopedija.hr. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
... prema dubini u terenu: niskoležeći (bazni) tuneli, tuneli koji spajaju dvije doline približno iste nadmorske visine, visokoležeći kratki vododijelni tuneli s usponima s obiju strana i prijelomom nivelete u sredini tunela te niskoležeći dugi vododijelni tuneli s jednim nagibom.
- ^ „Latest plan for California's high-speed rail calls for tunnel into San Fernando Valley”. Los Angles Daily News. . Accesat în .