În acest articol, vom explora subiectul Vârful Hovârla în profunzime, analizând originile sale, relevanța sa astăzi și impactul său în diferite domenii. De la apariție, Vârful Hovârla a stârnit un mare interes și a făcut obiectul a numeroase dezbateri și studii. De-a lungul anilor, Vârful Hovârla a evoluat și s-a adaptat la schimbările lumii moderne, dobândind noi dimensiuni și semnificații. Prin acest articol, vom aprofunda în cele mai relevante aspecte ale Vârful Hovârla, oferind o viziune completă și actualizată care să permită cititorului să înțeleagă temeinic acest fenomen și implicațiile lui în societatea actuală.
Vârful Hovârla | |
Vârful Hovârla, septembrie 2008 | |
Altitudine | 2.061 m |
---|---|
Localizare | regiunile Ivano-Frankivsk și Transcarpatia, Ucraina |
Aparține de | Carpații Orientali |
Coordonate | 48°10′12″N 24°34′12″E / 48.17000°N 24.57000°E |
Localizare pe hartă | |
Modifică date / text |
Hovârla (în ucraineană Говерла, în maghiară Hóvár) este cel mai înalt pisc al Munților Maramureșului cu o înălțime de 2.061 m și cel mai înalt punct de pe teritoriul Ucrainei.
Muntele face parte din subunitatea numită Masivul Negru (în așa-numiții Carpați Păduroși), și este situat la granița regiunilor Transcarpatia și Ivano-Frankivsk, la 17 km nord de frontieră.
Cele mai înalte puncte de pe teritoriul Ucrainei, în mare parte au rămas să poarte toponimia românească, după cum se poate vedea:
|