În lumea de astăzi, Vinița rămâne un subiect de interes și dezbatere constant. De-a lungul timpului, relevanța sa a crescut și a afectat diferite sectoare ale societății. De la nivel personal la nivel profesional, Vinița s-a dovedit a fi un punct crucial care nu poate fi ignorat. Influența sa s-a răspândit în toate colțurile lumii, afectând oameni de toate vârstele, culturile și condițiile. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Vinița și modul în care acesta a modelat și continuă să modeleze realitatea noastră.
Vinița | |||
Вінниця | |||
— Oraș regional — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 49°14′14″N 28°28′2″E / 49.23722°N 28.46722°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Ucraina | ||
Regiune | Regiunea Vinița | ||
Cod KOATUU | 0510100000 | ||
Atestare | |||
Guvernare | |||
- mayor of Vinnytsia | Serhii Morhunov | ||
Suprafață | |||
- Total | 69 km² | ||
Altitudine | 248 m.d.m. | ||
Populație | |||
- Total | ▲ 372.113 (1 februarie 2014) locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 21001–21499 | ||
Prefix telefonic | 0432 | ||
Localități înfrățite | |||
- 20 orașe înfrățite | listă | ||
Prezență online | |||
site web oficial OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Vinița | |||
Modifică date / text |
Vinița sau Vinnița, Vinnica (în ucraineană: Вінниця, în rusă Винница) este un oraș în partea central-vestică a Ucrainei, situat de-a lungul râului Bugul de Sud. Este centrul administrativ al regiunii Vinița și capitala regiunii istorice Podolia și un important nod feroviar. Populația sa a fost 373.300 de locuitori în 2016. Denumirea orașului Vinița provine de la cuvântul slav vechi «вѣно» = cadou sau zestre pentru mireasa, sau de la «винокурня» = distilerie de vin sau de spirt. A fost menționată pentru prima dată în 1363 ca o cetate aparținând prințului Marele duce Olgierd (Algirdas) al Lituaniei. Vinița a fost adesea invadată de către tătari iar mai târziu a fost inclusă în Polonia și apoi, în 1793, în Rusia. Vinița a fost un oraș comercial în secolul al 16-lea, iar mai târziu, a devenit un important centru administrativ regional. Un impuls important pentru dezvoltarea accelerată a Viniței a fost construirea în 1870 a căii ferate care legă Kievul de Odesa. În 1937-1938 NKVD-ului, o poliție secretă a Uniunii Sovietice, a executat mai mult de 9400 de cetățeni ai orașului în masacrul de la Vinița. În a doua jumătate a secolului 20, Vinița a devenit un important centru industrial (construcție de utilaje agricole, aparate electronice, industria de îngrășăminte, materiale de construcții, textilă, confecții, a lemnului, alimentară). Orașul are numeroase instituții de învățământ, mai multe teatre și muzee, precum și o serie de monumente istorice.
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Vinița era vorbitoare de ucraineană (84,73%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (14,36%).
1926 | 1939 | 1959 | 1989 | 2001 | |
---|---|---|---|---|---|
Ucraineni | 41,5 | 49,2 | 60,2 | 77,4 | 87,2 |
Ruși | 13,8 | 10,6 | 22,1 | 16,4 | 10,2 |
Evrei | 37,8 | 35,6 | 13,6 | 4,1 | 0,5 |
Polonezi | 4.3 | 3,0 | 2,0 | 0,7 | 0,5 |
Marele Ducat al Lituaniei 1363–1569
Uniunea statală polono-lituaniană 1569–1672
Imperiul Otoman 1672–1699
Uniunea statală polono-lituaniană 1699–1793
Imperiul Rus 1793–1917
RSS Ucraineană 1920–1922
Uniunea Sovietică 1922–1991
Ucraina 1991–prezent
|title=
(ajutor)