Vocală închisă centrală nerotunjită
În prezent, Vocală închisă centrală nerotunjită a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru diferite zone ale societății. De la mediul academic la cel de afaceri, Vocală închisă centrală nerotunjită a captat atenția multor oameni datorită impactului și relevanței sale în prezent. Progresele tehnologice și sociale au contribuit la creșterea și importanța Vocală închisă centrală nerotunjită în viața contemporană, ceea ce a generat nesfârșite dezbateri, discuții și analize în jurul acestui subiect. De aceea, acest articol va aborda în detaliu și critic importanța Vocală închisă centrală nerotunjită astăzi, precum și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne.
| Vocala închisă centrală nerotunjită | |
| ɨ | |
|---|---|
| ï | |
| Număr AFI | 317 |
| Codare | |
| Entitate (zecimal) | ɨ |
| Unicode (hex) | U+0268 |
| X-SAMPA | 1 |
| Kirshenbaum | i" |
| Braille |   |
.svg) | |
| Sunet | |
În fonetică, vocala închisă centrală nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite. Simbolul acestui sunet în Alfabetul Fonetic Internațional este (litera i tăiată cu o bară orizontală). În limba română există două litere care pot nota în scris acest sunet: Î și Â, fără vreo diferență fonetică. Exemple: între /'ɨn.tre/, Pârvu /'pɨr.vu/, hotărî /ho.tə'rɨ/.
Pronunție
- Este o vocală închisă, adică pronunțată cu limba apropiată de cerul gurii. Canalul fonator se strîmtează, dar într-o măsură mai mică decît în cazul consoanelor.
- Este o vocală centrală (medială), adică articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.
- Este o vocală nerotunjită, adică pronunțată fără a rotunji buzele.
Exemple în alte limbi
Vocala este comună în limbile amerindiene. În Europa apare în unele limbi slave, în limba română, în aromână, portugheză etc. Exemple:
- Aromână: cântu „cânt”
- Poloneză: wy „voi”, „dumneavoastră”
- Portugheză: rezar „să se ruga”
- Rusă: вы „voi”, „dumneavoastră”
- Suedeză (unele dialecte și varietăți): vi „noi”
Bibliografie
| Vocale Vezi și AFI, consoane. | Modificare | ||||
| Deschidere | Anterioritate | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
| Închise | |||||
| Cvasiînchise | |||||
| Semiînchise | |||||
| Mijlocii | |||||
| Semideschise | |||||
| Cvasideschise | |||||
| Deschise | |||||
| Legendă: | |||||
| ■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. | |||||
