Bazilica romano-catolică din Oradea

În acest articol vom aprofunda subiectul Bazilica romano-catolică din Oradea, explorând originile sale, impactul său asupra societății și relevanța sa astăzi. Bazilica romano-catolică din Oradea a fost subiect de studiu și dezbatere de mulți ani, iar influența sa se extinde în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, de la cultură la politică și tehnologie. Pe parcursul acestor pagini, vom arunca o privire mai atentă asupra diferitelor aspecte ale Bazilica romano-catolică din Oradea și asupra modului în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom examina rolul său în modelarea lumii noastre de astăzi și modul în care ar putea avea impact asupra viitorului. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie fascinantă prin Bazilica romano-catolică din Oradea și să descoperi tot ce trebuie să știi despre acest subiect.

Bazilica „Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria”
Varadínská katedrála Nanebevzetí Panny Marie
Varadínská katedrála Nanebevzetí Panny Marie
Poziționare
Coordonate47°04′08″N 21°55′53″E / 47.068785°N 21.931319°E ({{PAGENAME}})
LocalitateOradea
JudețBihor
Țara România
AdresaStr. Șirul Canonicilor 2
Edificare
Stil artisticarhitectură barocă  Modificați la Wikidata
Data începerii construcției1752
Data finalizării1779
Clasificare
Cod LMIBH-II-m-A-01080

Bazilica „Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria este catedrala Diecezei de Oradea. Lăcașul constituie împreună cu Șirul Canonicilor și cu Palatul Episcopal cel mai mare ansamblu baroc de pe teritoriul României. Papa Ioan Paul al II-lea i-a acordat în anul 1991 rangul de basilica minor. Este inclusă pe lista monumentelor Istorice din județul Bihor.

Istoric

Catedrala actuală a fost construită între 1752-1780. Planul edificiului a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Battista Ricca (1691-1757), chemat în Sfântul Imperiu Roman de împărăteasa Maria Terezia. După moartea primului arhitect, construcția a fost terminată de Franz Anton Hillebrandt din Viena, care a împodobit biserica cu ornamentații în stil baroc austriac.

Altarele din bazilica romano-catolică au un caracter clasicizant, reflectând preferința pentru sobrietate și simplitate specifică etapei târzii a barocului.

Fresca cupolei reprezintă „Triumful ceresc al lui Cristos” de Johann Schopf, în stilul denumit II Correggro, din anul 1778, celelalte sunt opera pictorului Francisc Storno din secolul al XIX-lea (1878-1880).

Între 1757 și 1763, înainte de a fi chemat la Salzburg, a activat ca muzician al catedralei din Oradea Michael Haydn, fratele lui Joseph Haydn și prieten apropiat al lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Altarul principal

Altarul principal este din marmură de Carrara, sculptat de maestrul italian Triscornia, după planurile artistului Stefan Toth, în stilul neorenaissance (1897). Cele două statui, executate în anul 1897 de Francisc Eberhardt, îi reprezentând pe Sf. Ștefan și pe Sf. Emeric.

Tabloul altarului principal, cu titlul „Ridicarea în ceruri a Maicii Domnului” a fost pictat în anul 1778 de artistul austriac Vincent Fischer, după stilul lui Giovanni Battista Tiepolo.

Cele două picturi din navele transversale îl reprezintă pe Sf. Ladislau și pe Sfânta Familie, ambele fiind tot opera pictorului Vincent Fischer.

Altarele laterale

Catedrala are două altare laterale, în care se găsesc următoarele tablouri, datate între anii 1778 - 1780:

  • La dreapta intrării principale:
1. Sf. Cruce - de Theodor Illich
2. Sf. Mihail - autor necunoscut
3. Sf. Ioan Nepomuk - de loan Czimbal
4. Sf. Ștefan - de loan Czimbal
  • La stânga intrării principale:
1. Sfânta Barbara - autor necunoscut
2. Sf. Petru și Sf. Paul - autor necunoscut
3. Sf. Apostol Ioan - de Ioan Czimbal
4. Sfânta Treime - de Ioan Czimbal

La intrarea laterală a catedralei există câteva monumente funerare din secolul al XV-lea și al XVI-lea, în stil gotic și renaissance, care au aparținut vechii Catedrale a Cetății.

Orga datează din anul 1780; este opera lui Fridolin Festl, și a fost dăruită catedralei de împărăteasa Maria Terezia a Austriei.

Bazilica adăpostește herma cu moaștele Sfântului Ladislau. Lângă acesta este îngropat Ștefan al II-lea al Ungariei.

Galerie de imagini

Note

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Relicvariul

Vezi și

Legături externe